Romania

Carpatii Orientali, care se desfasoara intre granita de N a tarii si Valea Prahovei, sunt alcatuiti din trei zone dispuse paralel pe directia NV-SE: flisul (in E), culminand la 1907 m in vf, Toaca din masivul Ceahlau, zona cristalino-mezozoica in partea centrala (2303 m in vf. Pietrosu din masivul Rodna, altitudinea maxima din Carpatii Orientali) si zona vulcanica (in V), care atinge 2100 m in vf. Pietrosu din masivul Calimani; aceasta ultima zona reprezinta cel mai lung lant vulcanic din Europa (Oas-Gutai-Tibles-Calimani-Gurghiu-Harghita).

Carpatii Orientali se caracterizeaza prin altitudini moderate, culmi parelele care inchid largi depresiuni (Prislop, Mestecanis, Ghimes-Palanca, Oituz, Predeal, s.a.); in masivul Rodnei se intalnesc urme ale glaciatiunii cuaternare (circuri, vai si lacuri glaciare); sunt bine impaduriti, constituind principalul domeniu forestier al tarii.

Carpatii Meriodinali, dezvoltati intre valea Prahovei si culoarul Timis-Cerna, cuprind patru masive principale (da la E la V): Bucegi (alt. max. 2505 m vf. Omu), Fagaras (2544 m in vf. Moldoveanu, alt max. din tara), Parang (2518 m in vf. Parangu Mare) si Retezat-Godeanu (2509 m in vf. Peleaga). Sunt mult mai masivi, cu alt. ce depasesc frecvent 2000 m, cu putine depresiuni (Lovistea, Petrosani, Hateg) si trecatori, ciculatia realizandu-se adesea prin defilee (Turnu Rosu, Cozia, Lainici s.a.); multiple urme ale glaciatiunii cuaternare (circuri, vai glaciare, creste ascutite, lacuri), mai ales in masivele Fagaras si Retezat.

Carpatii Occidentali, delimitati de Dunare in S si Somes in N, alcatuiti din M-tii Banatului, Poiana Ruscai, si M-tii Apuseni, au aspect insular si sunt cel mai putin masivi (alt. medie 654 m, alt. max. 1849 m in vf. Curcubata Mare din masivul Biharia), cu numeroase depresiuni (Tara Motilor pe Aries, Zarand pe Crisul Alb, Bozovici pe Nera, Beius s.a.) si culoare transversale ( Timis-Cerna, Mures, Crisul Repede s.a.); calcarele au favorizat evoluția unor bogate fenomene carstice mai ales in M-tii Apuseni.

In interiorul arcului carpatic se desfasoara Podisul Transilvaniei (400-700 m alt.) cu relief deluros, mai inalt in SE (Podisul Tarnavelor) si mai coborat in NV (Campia Transilvaniei); in NV tarii se afla Podisul Somesan, zona colinara cu o serie de culmi izolate cristaline (culmea Codrului, Magura Simleului), iar in E Podisul Moldovenesc.

Cu intinse suprafete structurale si frecvente alunecari de teren, acesta reprezinta alt. de 300-500 m in Podisul Sucevei, 300-400 m in Podisul Barladului si numai 200 m in Campia Jijiei.

In exterior Carpatii sunt dublati, intre Valea Moldovei si Valea Motrului de Subcarpati, uniate colinara alcatuita din roci friabile (marne, argile s.a.) ce favorizeaza procesele de panta, avand culmile paralele (alt. medie 500 m, alt. max. 1227 m in vf. Chicera din Subcarpatii Getici) despartite de depresiuni, vai longitudinale si traversate de rauri care izvorasc din Carpati.

O zona piemontana discontinua face trecerea intre Carpati si Campia de Vest (sector al Campiei Panonice cu alt. medii intre 90-120 m), iar in S Piemontului Getic si Subcarpatii se interpun intre Carpati si larga Campie a Dunarii de Jos (Campia Romana), care reprezinta o oarecare variatie morfologica si coboara de la 300 m alt., in NV, la numai 10-30 m in SE, in zona Siretului Inferior; intre Dunare si Marea Neagra, se afla Podisul Dobrogei, ocupat in jumatatea nordica de Podisul Macinului, de varsta hercinica, abia atingand 467 m in vf. Tutuiatului, si de Podisul Casimcei, cu alt. sub 300 m, iar in jumatatea sudica de o platforma de 100-200 m alt..

In N Podisului Dobrogei se afla Delta Dunarii (4340 km² pe teritoriul Romaniei), zona in care fluviul se desparte in trei brate inegal ca volum de ape purtate (Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe).Delta Dunarii este declarata din 1990 rezervatie a biosferei.

Forma de guvernamant:Republica, adecvat Constitutiei votate de Parlament pe 21 noiembrie 1991 si validata prin referendum national pe 8 decembrie 1991. Parlamentul bicameral (Camera Deputatilor si Senatul), ales pe patru ani, este organul suprenm de reprezentare a poporului si singura autoritate legislativa. Presedintele este ales prin vot universal pentru cel mult doua mandate a cate patru ani.Guvernul, validat de Parlament, asigura conducerea administratiei centrale.

Structura Parlamentului Romaniei: Camera Deputatilor si Senatul sunt alese in cele 42 de circumscriptii electorale, prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, in conditiile Legii 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului. Cele doua Camere au un numar diferit de membri: Camera Deputatilor este formata din 332 deputati, si Senatul, din 137 senatori.

Diferenta se datoreaza normei de reprezentare diferita de la o Camera la alta. Astfel, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputatilor este de un deputat la 70.000 locuitori, iar pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 locuitori.

Organizarea si functionarea fiecarei Camere se stabilesc prin Regulament propriu. Structurile interne ale fiecãrei Camerei sunt constituite din: Biroul permanent, comisiile parlamentare si grupurile parlamentare.

Biroul permanent este compus din: presedinte, patru vicepreaedinti, patru secretari si chestori (4 la Camera Deputatilor si 2 la Senat). Presedintele, care este, totodata, si presedintele Biroului permanent, se alege prin vot secret la inceputul legislaturii, pe intreaga durata a mandatului Camerei, iar ceilalti membri ai Biroului permanent sunt alesi la inceputul fiecarei sesiuni parlamentare.

Comisiile parlamentare sunt alcatuite, pe cat posibil, pe baza configuratiei politice a fiecarei Camere, asa cum aceasta rezulta din spectrul grupurilor parlamentare. Rolul comisiilor permanente consta in elaborarea rapoartelor si avizelor privind documentele ce urmeaza a fi puse în dezbaterea Camerei. In afara comisiilor permanente pot fi infiintate comisii de ancheta si alte comisii speciale. Camera Deputatilor si Senatul pot constitui comisii de mediere si alte comisii comune.

Grupurile Parlamentare se constituie prin asocierea deputatilor sau senatorilor care au candidat in alegeri pe listele aceluiasi partid sau ale aceleiasi formatiuni politice. Un grup parlamentar trebuie sa aiba cel putin 10 deputati sau 7 senatori.

Camera Deputatilor este organizata in conformitate cu propriul Regulament. Structurile interne ale Camerei sunt constituite din: Biroul permanent, comisiile parlamentare si grupurile parlamentare. Biroul permanent este compus din: presedinte, patru vicepresedinti, patru secretari si patru chestori.

Presedintele Camerei Deputatilor, care este, totodata, si presedintele Biroului permanent, se alege prin vot secret la inceputul legislaturii, pe intreaga durata a mandatului Camerei, iar ceilalti membri ai Biroului permanent sunt alesi la inceputul fiecarei sesiuni parlamentare.

In Camera Deputatilor s-au constituit urmatoarele comisii permanente:
Comisia pentru politica economica, reforma si privatizare;
Comisia pentru buget, finante si banci;
Comisia pentru industrie si servicii;
Comisia pentru agricultura, sivicultura, industrie alimentara si servicii specifice;
Comisia pentru drepturile omului, culte si problemele minoritatilor nationale;
Comisia pentru administratie publica, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic;
Comisia pentru munca si protectie sociala;
Comisia pentru sanatate si familie,
Comisia pentru învatamant, stiinta, tineret si sport;
Comisia pentru cultura, arte si mijloace de informare în masa;
Comisia juridica, de disciplina si imunitatii;
Comisia pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala;
Comisia pentru politica externa;
Comisia pentru cercetarea abuzurilor, coruptie si pentru petitii;
Comisia pentru regulament;
Comisia pentru tehnologia informatiei si comunicatiilor;
Comisia pentru egalitatea de sanse intre femei si barbati.

In afara comisiilor permanente pot fi infiintate comisii de ancheta si alte comisii speciale.
Comisiile parlamentare sunt alcatuite, pe cat posibil, pe baza configuratiei politice a fiecarei Camere, asa cum aceasta rezulta din spectrul grupurilor parlamentare. Rolul comisiilor permanente consta in elaborarea rapoartelor si avizelor privind documentele ce urmeaza a fi puse în dezbaterea Camerei.

Grupurile Parlamentare reflecta configuratia politica a Camerei Deputatilor. In Camera Deputatilor s-au organizat urmatoarele grupuri parlamentare:
� Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat
� Grupul parlamentar al Partidului National Liberal
� Grupul parlamentar al Partidului Democrat
� Grupul parlamentar Partidul Romania Mare
� Grupul parlamentar al U.D.M.R.
� Grupul parlamentar al Partidului Conservator
� Grupul Parlamentar al Minoritatilor Nationale.

Pentru ca guvernantii sa se preocupe exclusiv de problemele economice ale tarii (sa incerce sa faca ceva pentru ca promisiunile lor electorale sa nu ramana in van), ar trebui ca aceste framantari politice dintre partide (si in cadrul partidelor intre membrii acestora) sa dispara.

Doar in momentul in care sa va ajunge la o maturitate politica vom putea spune ca, intr-adevar democratia este reprezentativa (puterea politica prin ceea ce intreprinde este reflectia vointei poporului).

In final vom aminti faptul ca, Constitutia Romaniei reglementeaza rolul partidelor in cadrul proceselor electorale, reglementeaza organizarea parlamentului si desemnarea primului-ministru (spre deosebire de alte constitutii care nu cuprind reglementeri exprese - constitutia olandeza, belgiana sau cea a Statelor Unite ale Americii.