Popa Tanda

O astfel de opera literara este ºi Popa Tanda de Ioan Slavici, care ilustreaza aceasta specie alaturi de Padureanca, Moara cu noroc, Gura satului etc. de acelaºi autor.
Ca orice nuvela, Popa Tanda este o opera epica, întrucât autorul îºi exprima indirect sentimentele de admiraþie ºi atitudinea de aprobare faþa de parintele Trandafir, prin intermediul acþiunii, opera posedând cele trei elemente:acþiune, personaje, narator.Modul de expunere predominant, ca în orice opera epica, este naraþiunea, ea desfaºurându-se pe un solitar fir narativ.

Tonul autorului e în general obiectiv, scriitorul aflându-se în afara acþiunii, iar relatarea fiind facuta la persoana a III-a. Exista însa ºi anumite marci ale afectivitaþii, când punctul lui de vedere coincide cu al personajului:,,Dar þina-l Dumnezeu! – e numai vorba! – tot bun om ramâne parintele Trandafir”;,,Ei! Spuna om cu suflet: sa nu se mânie parintele Trandafir!”.
Fiind o nuvela, acþiunea operei este mai ampla, mai complicata decât a schiþei, dar se desfaºoara pe un singur plan narativ, iar întâmplarile relatate se reprezintă pe momentele subiectului.

Astfel, în expoziþiune, autorul înfaþiºeaza direct câteva însuºiri ale personajului principal, imaginea dezolanta a satului Saraceni, ca apoi intriga sa prezinte propunerea preotului de a-i face pe ,,poporenii” sai oameni harnici. Pentru a face din saraceni oameni muncitori, parintele Trandafir inițiază cu predica, impresionându-i, dar fara rezultate în plan practic, continua cu sfatul, cu batjocura ºi cu ocara, iar apoi prin exemplu personal (implicarea lui în refacerea propriei gospodarii ºi în cultivarea pamântului )-acestea întâmplari constituind desfaºurarea acþiunii.Aceasta atinge punctual culminant in momentul în care preotul reuºeºtesa-i antreneze la munca pe o parte din sateni. Deznodamântul prezinta noua imagine a satului Saraceni, cu oameni bogaþi ºi harnici ºi pe preotul Trandafir la o alta vârsta, în postura de bunic sugerând ideea continuitaþii familiei ºi prosperitaþii satului.

În cadrul acþiunii exista un conflict concentrat, atât exterior, cât ºi interior.Cel exterior se manifesta între preot ºi poporeni ºi se acutizeaza pâna ce aceºtia din urma cer schimbarea preotului, iar cel exterior izvoraºte din dorinþa preotului de a-i determina pe sateni sa munceasca ºi ineficienþa metodelor utilizate de el în acest scop.
O alta caracteristica a nuvelei ºi întâlnita ºi în opera literara Popa Tanda este numarul de personaje, mai mare decât în schiþa, dar mai redus decât în roman.Astfel exista personaj principal(preotul Trandafir-Popa Tanda), personaje secundare (satenii, preoteasa, clopotarul Cozonac, Marcu Florii Cucului) sau episodice(Mariuca, Ileana, Trandafirica, Costel).

Acþiunea operei cade asupra caracterizarii complexe a personajului principal, ci nu asupra acþiunii, caci preotul este prezentat în evoluþia sa, în strânsa legatura cu celelalte personaje, mai ales cu poporenii pe care vrea sa-I determine sa munceasca.
Autorul foloseºte în aceasta opera literara anumite tehnici narrative specifice operei epice ºi, implicit, nuvelei.Acþiunea este plasata într-un anumit timp ºi spaþiu, perspectiva temporala având în vedere o perioada mai îndelungata. Spaþiul ramâne constant(satul Saraceni), dar imaginea lui este alta, privita în evoluþia timpului: dintr-un sat sarac devine unul prosper, de nerecunoscut.

Nota:
Textul de mai sus reprezinta un extras din referatul "Popa Tanda de Ioan Slavici - actiunea". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau.
In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau referatul nu este nici pe departe ceea ce se