Delta Dunarii si Marea Neagra

Liniste deplina într-o fractiune de secunda

Timp de cinci mii de ani, o mica comunitate a trait în deplina armonie cu extraordinarul ecosistem al Deltei, castigandu-si existenta din pescuit, cresterea animalelor si din recoltarea stufului. Satele, unde singurele cai de acces sunt canalele care le strabat, par a fi neatinse de trecerea timpului. Ca vizitator, puteti explora cu barca acest uimitor refugiu normal de o liniste si un calm depline, aceasta experienta facandu-va sa va imaginati ca ati patruns într-adevar în paginile unui reportaj din revista National Geographic.

Explorarea Deltei

Punctul de plecare pentru o aventuraa în Delta este de obicei Tulcea, un oras aproape la fel de vechi ca si Roma, situat în apropiere de locul unde Dunarea se desparte în cele trei brate principale, deci unde pornește lunca. In Tulcea veti gasi hoteluri moderne si muzee de Stiinte reale ale Deltei. Orasul se afla la o distanta de 71 km (45 de mile) de Sulina, o asezare aproape la fel de veche, aflata la celalalt capat al bratului Sulina. Intre aceste doua puncte se pot face croaziere în momentul carora turistii pot admira, de pe confortabilele punti ale vaporaselor, flora, fauna si satele Deltei.

Rezervatiile naturale

Optsprezece rezervatii protejate si zone \"tampon\" sunt raspandite pe tot cuprinsul Deltei. Puteti ajunge la ele strabatand canale înguste, trecand pe langa plauri acoperiti cu stuf si pe langa paduri, prin locurile în care pelicanii si cormoranii se aduna ca sa prinda peste. Daca doriti sa explorati acest tinut salbatic în liniste, închiriati o barca cu vasle si plimbati-va pe canalele cele mai mici. In acest scop veti avea trebuință de un permis eliberat de rezervatia Biosferei.

Flora si Fauna in Delta Dunarii

Delta Dunãrii este situatã în sud-estul României, la gurile de vãrsare ale Dunãrii în Marea Neagrã. Delta Dunãrii este o formã de relief rezultatã din depunerile de mâl si nisip aduse de Dunãre, pe un teren cu pantã linã în condiþiile lipsei mareei si a acþiunii curenþilor litorali.

Se caracterizeazã prin alternanþa de ape si uscat, prin florã si faunã deosebitã. Suprafaþa Deltei este de 7500 kmp din care 5800 pe teritoriul României. Clima Deltei este specificã, cu puþine precipitaþii, dar cu umezealã provenitã din evaporaþii, cu veri rãcoroase i cu ierni fãrã temperaturi foarte scãzute, dar vântoase.

Din punct de vedere al florei pentru Delta Dunãrii este specificã vegetaþia plutitoare iar biotopurile sunt diverse: mlaºtini stuficole, lacuri, plaur plutitor sau fix, pãduri de foioase, vegetaþie de grind cu sol sãrat, pãdure luxuriantã(Grindul Letea ,cu alură tropical).

Ecositemul acvatic are la baza lanþului trofic fitoplanctonul, multiple specii de alge brune, verzi si albastre si zooplanctonul cu care se hrãnesc organismele care trãiesc in mâl si pe fundul apei(nevertebrate, moluste ca scoicile si melcii ca de pildă si stridii în zona maritimã, o mare varietate de viermi cum ar fi lipitorile ,cefalopodele, crustacee ca racii, garizii, crabii).

Un sector foarte important este ocupat de vegetaþia acvaticã a cãrei bazã este stuful, constituit în plauri prin aglomerarea rãdãcinilor plutitoare(rizomi). Plaurul constituie elementul portant a celorlalte plante. Stuful este o plantã perenã care acoperã 1500 de kmp din suprafaþa Deltei si este exploatat economic. Plante acvatice: nufãrul alb(Nymphaea alba), nufãrul galben, de o importanþã excepþionalã pentru depunerea icrelor animalelor acvatice.

Stomatele sunt pe suprafaþa lucie a frunzelor polenizarea o asigurã insectele, fructul se coace în adânc iar seminþele plutesc. Seminþele nuferilor sunt agreate de pãsãri. Alte plante plutitoare: lintiþa(lemna), pestisoara(salvinia), precum ºi vegetale carnivore: urticularia si aldrovanda. Terenurile mlãºtinoase sunt acoperite cu papurã ºi rogoz, stânjenei galbeni(iris pseudacorus), izma de baltã, mãcrisul de apã, salcie cenuºie.

Pe grindurile fluviale extind plopi albi, plopi negri, mai multe specii de salcie, vâsc, cãtinã, mure, ciuperci, iar în apropierea mãrii pelinul, iarba sãratã, volbura de nisip. Pe Grindul Letea care este monument al naturii trãiesc: frasinul pufos, viþa sãlbaticã hamei, volburã, garoafa de nisip, obsiga, pipirigul stejarul brumãriu , pãducel, mãceº, corn, periploca graeca, cu înfățișare mediteranean.

MAREA NEAGRA

Marea Neagra prezinta anumite particularitati privind conditiile de viata ale organismelor,care o deosebesc de celelalte mari de pe suprafata TERREI.

Cea mai importanta caracteristica a Marii Negre aste existenta a doua straturi de apa suprapuse :
-unul de suprafata, adanc de circa 150 M, cu o concentratie moderata de saruri ;
-unul de adancime, care coboara pana la fundul marii ;acest strat se caracterizeaza printr-o concentratie mare de saruri minerale.

Zona litorala (care coincide cu platforma continentala), care coboara pana la 180 M (ea ocupa o treime din suprafata marii)
Zona pelagica, care cuprinde masele de apa din largul marii ;
Zona abisala, care cuprinde adancurile marii (pana la adancimea maxima de 2245 m).

In fiecare din aceste zone traiesc diferite vietuitoare.

� CARACTERISTICI ALE BIOTOPULUI

Temperatura apei variaza sezonier (iarna, la tarm,minima coboara la 0 grade C ; vara,ajunge la 27-29 grade C ) ;intre iarna si vara, pe verticala, se inregistreaza o inversare a anotimpurilor pana la 75-100 m adancime ; catre fundul marii, temperatura este in jur de 7-9 grade C ;

Lumina patrunde pana la 200 m ; intensitatea scade invers proportional cu adancimea ;

Salinitatea apei este scazuta, mai ales in gurile de varsare ale DUNARII si ridicata in paturile adanci de apa ;

Oxigenarea apei variaza in functie de anotimp si adancimea apei : iarna , paturile superficiale sunt saturate in oxigen ;

sub 150-200 m, oxigenul lipseste cu desavarsire,gazul solvit fiind mai ales, acid sulfhidric ;

Miscarea apei inregistreaza curenti orizontali ( unii paraleli cu tarmul si altii in interior ), verticali (care vantura apa pe o grosime de 180-200 m ) si valurile produse de vant (4-5 m inaltime in timpul furtunilor)

� INGREDIENTE ALE BIOCENOZEI

ZONA LITORALA :*plantele sunt uni- si pluricelulare ; algele verzi sunt mai la suprafata, iar cele brune si rosii la adancime, mult fixate de substrat ; valurile puternice le arunca deseori la mal ; *animale : unele sunt fixate de plantele acvatice (viermi,moluste) sau sunt ingropate in substrat (calcan, cambula) sau in masa apei (meduze, guvizi,scrumbii,caluti de mare etc.).Deasupra apei zboara numerosi pescarusi.